1-26

U Babbu di a Patria

Figliolu di u pratriottu Corsu Ghjacintu Paoli chì hà avutu una parte impurtantìssima durante a rivolta di 1735, Pasquale Paoli hè statu, una parte di a so ghjuventù, in Nàpoli dopu à l’esiliu di u babbu.

Ingagiatu in l’armata, hè chjamatu da i so cumpatriotti indipendendisti in 1755 per esse, à fiancu à elli, da u cantu di a rivolta contru à Ghjènuva. Sbarcatu in Còrsica u 29 d’Aprile di u 1755, piglia subitu u capu di u muvimentu cum’è u Generale di a Nazione. U 14 di lugliu di a stessa annata, dichjara l’indipendenza di a Corsica.

Guverna u paese durante quasi 15 anni, prumulgheghja una cunstituzione republicana, crea una muneta, face di Corti a capitale è a cità universitaria di u paese.

Ma, dopu à a signatura d’un accordu cun Ghjènuva, a Francia piglia a Còrsica sottu à cuntrollu è batte l’indipendentisti à a battaglia di Ponte Novu. Paoli parte tandu in Inghilterra cun da 500 à 600 partigiani, u 13 di ghjugnu in lu 1769. Dopu à a rivuluzione francese, hè sullicitatu da l’assemblea custituante per occupassi di u dipartimentu.

Ghjè à stu perìudu chì a Còrsica diventa di manere ufficiale francese. In tantu, u difensore di l’identità corsa, si mette male cu i tenenti di u giacubinìsimu.

In u 1793, hè dichjaratu cum’è u rispunsevule di u fiascu d’un azzione militare in Sardegna. Sapendu chì i capi pudìanu cascà à tempu à ellu, ùn si rende micca in Parigi pè spiigassi. Tandu, hè dichjaratu traditore di a patria è entre in secessione.

Attore di l’avvicinamentu cù l’Inghilterra, riceve u sustegnu di i Corsi chì u chjàmanu di manera pupulare u « Babbu di a Patria ». Ma l’episodiu inglese ùn dura tantu, Paoli ùn ottene micca u postu speratu è deve righjunghje l’oppusizione. In più di quessa, un’altru eroe corsu apparisce, u generale Bonaparte, Paoli decide di ritirassi in Londra induve si ne more u 5 di ferraghju in lu 1805.