1-9

Dopu à a ruvina è a caduta di l’Imperu Rumanu è a fine di a Pace Rumana, A Corsica, cum’è tutte l’isule di u Mediterraniu hà cunnisciutu un’instabilità pulìtica, suciale è ecunòmica dramàtiche. E càuse funu l’invasione di i Barbari, i Vàndali, Longubardi, l’Ostrogoti et i Sarrcini chì arruvinàvanu u liturale corsu, puru chì a Còrsica sia stata messa sottu à a prutezzione di u Papa Gregorio U Grande. Ricurdèmuci e parolle di u cèlebre geògrafu àrabu : Ibn Kaldun. Hà dettu : «  I Cristiani ùn avarianu pussutu fà marighjà mancu una tàvula in Mediterraniu, diventatu mare musulmanu »

Per mezu di una dunazione, in u 765, u Rè di i Franchi « Pépin le Bref », u figliolu di Charles Martel, lascia a Còrsica à a Chjesa Rumana, ripresentata da u Papa Stefanu II, di manera ch’ella sia a so allegata. Di fatti, Stèfanu II, per ringraziallu, anderà, in a so qualità di Papa, à u sacru di Pépin le Bref. Quellu, diventatu Imperatore in Occidente, prutegerà e pussessione di u Vaticanu chì a Còrsica ne face parte. Certi sturiani stìmanu chì sta vicinanza trà u Rè di i Franchi è u Papa currisponde à un novu equilìbriu pùliticu in Mediterraniu. St’accordu trà u Rè di i Franchi è u Papa ùn hè micca cunsideratu cum’è un attu segundariu, postu chì, u ducumentu è citatu in tutti l’atti uffiziali finu à u decèsimu sèculu. Dimostra quessa l’interessu di a Chjesa Rumana per a Còrsica è anzi, u carràtteru fundatore di stu ducumentu per a Storia di a Còrsica. Davanti à a gravità di sta situazione, i Papi rispettendu e prumesse fatte à Pépin le Bref, dumàndanu a poc’à pocu a prutezzione di i Rè di i Franchi, Carlus Magnus, dettu Carlumagnu è Luigi u Piu, l’unu dopu à l’astru diventati Imperatori in Occidente. « Louis le Pieux » per ch’elle cèssinu l’incursione di i Saraccini, numineghja à u Conte Bonifaziu II di Tuscana : «  Tutor Corsicae », prutettore di a Còrsica. A lotta contru à i Saraccini chì hà fattu andà fora da ind’è elli tanti Corsi, per righjunghje Roma sottu à a prutezzione di u Papa Leone U Quartu hà da creà un ligame di sulidarità trà a Corsica è a Chjesa Rumana chì firmerà, senza interruzzione, finu à u dicessettèsimu sèculu. Hà permessu rilazione privilegiate trà Roma è i Corsi durante l’èpica medievale.