1-12

U 14 d’aprile 1960, u Statu fransece decide di stabilisce un centru di prove nucleare in Balagna, nantu à u situ di l’Argentella.
U Primu Ministru di u Generale De Gaulle, Michel Debré hè incaricatu di cuncretizà u prugettu. U ministru di l’Energia Atòmica, Pierre Guillaumat vene à spiega à i Corsi chì u situ hè perfettu per ste prove è chì ùn ci hè nisun perìculu, nè per l’ambiante, nè per a pupulazione.
I Corsi adduniti (tutti i partiti pulìtichi raprisentati), s’oppònenu sùbitu à stu prugettu. Manifestazione, greve, associ d’eletti, di studianti, Corsi di a spalluzzera, Cousteau, Defferre : Corsi è furesteri sò ingagiati tutti quanti.

In sti tempi di guerra freta trà u Levante è u Punente, anu avutu a paura chì u centru fussi un perìculu ambiantale ma dinù un locu di crispazione geopulìtica.

Ma anu dettu dinù chì a pusizione di u Statu francese era assai inghjusta. Tandu, a Corsica avia bisognu di sviluppu ecunomicu, di crèscita di u serviziu publicu, di pudè cumprà, d’impiegu, è a Francia risponde à u prublema corsu mandènduli a bomba atòmica.

Ancu l’eletti di à magiurità presidenziale in Còrsica righjùnghjenu a mossa di cuntestazione.
Sta mubilizazione in furia di u pòpulu stona à De Gaulle, soprattuttu quandu l’associ dicenu, à tonu scherzosu, chì s’ellu ùn ci hè micca perìculu, tandu, u prugettu puderia esse fattu in Colombey-les-Deux-Églises, u paese di u Generale.

Durante trè simane, sta mossa cresce è, infine, u Statu abbanduneghja u situ di l’Argentella. Disgraziatamente u prugettu serà transferitu in Pulinesìa, nantu à l’atollu di Mururoa, cù cunsequenze catastrofiche.